Conceptul și esența deficienței vizuale. DEFICIENTA VIZUALA


In functie de segmentul analizatorului afectat se grupeaza in urmatoarele categorii nosologice: A. Boli ale anexelor globului ocular bolile pleoapelor, aparatului lacrimal, orbitei si conjunctivitei B. Boli ale polului anterior al globului ocular bolile sclerei, corneei, uveei, pupilei, corpului vitros si cristalinului C.

Boli ale polului posterior al globului ocular bolile retinei, nervului optic, boli provocate de accidente oculare, tulburari de refractie, glaucomul, afectiuni cae afecteaza CV, tulburari de adaptare la intuneric si lumina, tulburari de recunoastere a culorilortulburari ale vederii binoculare Particularitati morfofunctionale ale deficientilor vizuali A-Probleme neurofiziolgice: -Modificariale proceselor bioelectrice- electroencefalograma prin disparitia ritmului alfa precum si prin scaderea marimi tuturor oscilatiilor electrice ale scoartei dar pe masura cevederea creste la slabi vazatoricreste si przenta ritmului alfa ca si amplitudinea tuturor oscilatiilor electrice, iar centrul activitatii electrice se deplaseaza din zona centrala catre cea occipitala a scoartei L.

Deci la deficientii vizuali, in functie de gradul deficientei, focarul activitatii electrice din occipital se deplaseaza spre centrul perceptiei tactil-kinestezice. Oleron ,dificultati de echilibru, miscari retinute sovaitoare, ritm, de coordonare. Mersul este rigid mersul de barzacerceteaza solul, bratele nu se misca simetric. Nu sunt antrenate toate grupurile musculare, dificultati de reprezentare a propriului corp. C-Dificultatile perceptiei vitaminele pentru vedere nu sunt rele ambliopi Acestea apar in toate fazele actului perceptiv.

Integritatea percepției deficienței vizuale

Apare pericolul perceperii mai usor doar a elementelor neesentiale, explorarea vizuala se desfasoara redundant, lent, haotic, parcurge diferite trasee la intamplare, revine asupra lor, pierde din vedere aspectele esentiale; -Perceptia vizuala este lipsita de caracterul instantaneu, de automatizare; -Identificarea unui obiect imlica raportarea acestuia la oanumita clasa de obiecte- aici intervine educatorul; -Copilul ambliop trebuie sa faca apel la un efort suplimentar de concentrare, de mobilizare a experietei optice anterioare, dar se poate intalni si o tendinta de a ghici obiectul perceptiei rolul educatorului de a conceptul și esența deficienței vizuale cele doua tendinte D-Caracteristici perceptuale la nevazatori -Infomatia principala se obtine prin celelalte modalitati senzoriale si in special prin complexul functional tactil-kinestezic si pe cale auditiva.

Rezltate foarte bune se obtin in domeniul diferentierii tactile, dar nu prin tactul pasiv ci prin palpare aciva. Observarea pe cale tactil-kinestezica, explorarea unui obiect are o desfasurare discontinua, prin detasari, salturi reveniri miscari repetate de inaintare in cunoasterea unor parti a obiectului si miscari inverse, de revenire V. Tot astfel se realizeaza, pe baza exercitiului,diferentierile audditive.

Dintr-un ansamblu de sunete nevazatorul selecteaza sunetele importante pentru el ca semnale. Reprezentarile Dificultatile perceptiei se rasfrang asupra reprezentarilor.

Reprezezentarile sunt copii active ale realitatii, constituirea lor, ca si actualizarea lor este functie de modul de utilizare a datelor perceptiei in actvitati: cititul, scrisul identificarea obiectelor, orientarea conceptul și esența deficienței vizuale spatiu, jocuri, lucru in atelier,etc. La ambliopi R. Nevazatorii percep spatiul intr-un mod propriu.

Prevalența deficienței vizuale

Daca nu ar avea reprezentari spatiale nu s-ar putea orienta in spatii, orbirea nu impiedica o reprezentare adecvata a universului P. Reprezentarile la n. In situatia cecitatilor tardive o mare parte din reprezentari se sterg, iar altele se pastreaza. Este importanta identificarea reprezentarilor copiilor, pentru a putea fi corectate cele gresite si completate cele lacunare. Dezvoltarea gandirii si limbajului Deficienta vizuala nu afecteaza gandirea. Intarzierea vizuala poate sa aiba originea in prima perioada a deficientului vizual, perioada inteligentei senzoriomotrice.

Lipsa vederii impune alte scheme de actiune, decat cele care implica vederea dar acest lucru se realizeaza numai prin exercitii bine alese.

Tratamentul clamidiei oculare Insusirea scris-cititului in Braille. Dezvoltarea limbajului si tulburarile specifice ale deficientei de vaz. Educatia vizuala: scop si tehnici specifice - Insusirea scris-cititului in Braille.

Tulburararea senzoriala proprie orbilor din nastere impiedicand de la bun inceput adaptarea schemelor senzoriomotrice si intarziind coordonarea lor generala, "coordonarile verbale nu sunt suficiente pentru a compensa aceasta intarziere si este necesara o educatie mai indelungata a actiunii pentru a se ajunge la constituirea operatiilor comparabile cu acelea ale copilului normal". Piaget Dezvoltarea memoriei Considerarea memoriei orbilor si ambliopilor ca fiind mai buna decat a cea a persoanelor cu vedere, nu-si gaseste spijin in datele experimentale.

Orbii congenitali memoreaza, recunosc si reproduc date de analizatorul auditiv, cutanat, motor, gustativ, olfactiv, iar cei cu cecitate survenita si ambliopii recurg si la reprezentarile vizuale. Memoria intuitiva a deficientilor vizuali se bazeaza pe alte modalitati senzoriale: tactil, auditiv sau in cazul resturilor de vedere se bazeaza si pe reprezentari.

Perceptia persoanelor cu deficiente de vedere

Cel mai raspandit tip de memorie este tipul mixt tactil-auditiv. Lipsa experientei concret senzoriale determina predominarea memorarii materialului verbal si reproducrea sub forma verbala.

  1. Efectul viziunii asupra psihicului
  2. Prevalența deficienței vizuale
  3. DEFICIENTA VIZUALA
  4. Integritatea percepției deficienței vizuale

Vazatorii percep in mod repetat si spontan obiectele, orbii nu au acest avantaj, cunoasterea concret senzoriala se realizeaza in mi mica masura in mod spontan fiind necesare eforturi suplimentare. Orbii sunt ingraditi nu numai in posibilitatea perceperii repetate ci si in privinta materialelor intuitive. Acest fapt nu determina neaparat consecinete negative, orbii acordand o deosebita importanta memorarii cat mai trainice a ceea ce au priceput pentru conceptul și esența deficienței vizuale data si fac un efort de memorare mai mare fiind nevoiti sa recurga mai des in datele memoriei.

Relatia dintre gradul deficientei de vedere si integrarea sociala a tinerilor

Memoria orbilor dobandeste o semnificatie deosebita in orientarea sptiala, el memoreaza punctele de reper accesibile auzului, chinestezicului, olfactivului, etc.

El tine minte numarul pasilor de la un punct de cotitura la altul, P. Villey vorbeste chiar despre o memorie musculara. In experimentele cu privire la memorie, cea verbala este bine dezvoltata. Dezvoltarea atentiei Atentia are un rol important in compensarea deficientei vizuale. In lipsa informatiei vizuale creste orientarea atentiei in directia stimulilor tactili kinestezici, auditivi si de alta natura, isi formeaza o atitudine specifica in raport cu semnificatia lor semnalizatoare.

canal de restaurare a vederii Bates vision

In orientarea sptiala, obtine performante deosebite in distributia atentiei sesizand cu usurinta neregularitati ale drumului, diverse semnale necesare orientarii, zgomote, pasii pietonilor, etc. In situatia unor trasee necunoscute si dificile, atentia nevazatorului este dificila ducand la oboseala sau chiar epuizare. La orbi atentia prezinta unele semne exterioare, cum ar fi: imobilitatea totala in cazul perceperii auditive, miscari strict necesare in timpul lucrului la o masina, in timpul lectiei luand adeseori o postura de panda.

Atentia involuntara depinde la orbi ca si la vazatori de conditii interne interese, tebuinte si externe intensitatea, intermitenta si noutatea stimulilor.

vedere încețoșată de la picături pentru ochi vedere ochi-plus

Stimulii tactili kinestezici fiind mai uniformi, mai omogeni, reusesc sa trezeasca si sa trezeasca mai greu atentia involuntara. Dezvoltarea imaginatiei Varietatea si complexitatea stimularii pe care le asigura prezenta vederii sunt necesare pentru dezvoltarea imaginatiei. Totusi, pe conceptul și esența deficienței vizuale ce experienta perceptiva a nevazatorlui devine mai bogta si mai vie, si cand se dezvolta gandirea si limbajul face posibilai combinarea imaginativa creativa.

miopie și hipermetropie în același timp tratament cele mai bune exerciții pentru acuitatea vizuală

Urmari in planul comportamentului socio-afectiv Unele caracterizari ale afectivitatii deficientului, cum ar fi: infantilisminstabilitate emotionala, stari nevrotice, negativismegoism, comportament asocial, fire suspicioasa, agresiva, stare de anxietete etc. Campul experientei colective este mai redus la deficientul vizual pietrele redau vederea aceasta nu se intampla din cauza tendintei orbilor de a se inchide in sine si nici pentru ca intervin trasaturi de caracter egoiste care impiedica dezvoltarea sentimentului de comuniune ci din cauza unor conditii de viata care nu stimuleaza si nu prilejuiesc o dezvolatre relationala mai ampla.

Persoana nevazatoare trebuie pregatita pentru relatiile sociale altfel pot apare stari depresive, neincredere in cei din jur, inchidere in sine.

test ocular paveletskaya îmbunătățirea vederii la yoghini

Deficitul vizual nu-l handicapeaza neconditionat pe n. Deficientul vizual nu este un "asocial". Printr-o educatie corespunzatoare orice comportament asocial poate fi prevenit.

Toți solicitanții unui permis de conducere trebuie să se supună unui examen corespunzător pentru a se asigura că au acuitatea vizuală necesară pentru conducerea unui autovehicul. Dacă există motive de îndoială cu privire la acuitatea vizuală a solicitantului, acesta este examinat de un organ medical de specialitate. Conducătorul auto sau solicitantul trebuie să se supună și unei probe practice pozitive efectuate de o autoritate competentă.

Limbajul Limbajul oral este insusit de catre nevazari in conditii aproape normale si se ajunge la o stapanire aproape perfecta a exprimarii verbale. Totusi se evidentiaza urmatoarele prticularitati: -ritmul incetinit in dezvoltarea limbajului,mai ales la varsta anteprescolara si prescolara, posibilitatea unei pronuntii neprecise; -lipsa totala sau frecventa redusa a elementelor expresive, mimico gestculare a limbajului; dificultatile intelegerii unor nuante,exprimate de catre auzitori cu mijloace mimico gesticulareinacesibile perceperii pur auditive; -dificultati intampinate in stabilirea legaturilorintre imaginile obiectelor si fenomenelor, pe de o parte, si cuvintele care le designeaza, pe de alta parte- de aici rezulta decalajul intre capacitatea de exprimare verbala si fondul redus de reprezentari, utilizarea unor sabloane verbale sau uneori chiar neconcordanta intre notiuni si cuvinte si mascarea verbala a deficitului notional verbalism.

Cu toate acestea trebuie subliniat rolul limbajului in compensarea deficientei vizuale. Creste intr-o insemnata masura rolul cuvantului care conceptul și esența deficienței vizuale intr-un mod adecvat si in stransa legatura cu experienta perceptiva, vine sa completeze, sa precizeze, sa sistematizeze si sa generalizeze aceasta experienta.

Din experimentele facute s-a dovedit ca rezultatele perceptiei tactil kinestezice, de identificare a unor obiecte a fost mult usurata daca a fost pregatita print-o descriere verbala premergatoare.

Unele particularitati ale pronuntiei In lipsa controlului vizual fiind limitata imitarea miscarilor articulare precum si corectarea pronuntiei proprii este posibila manifestarea unor abateri de la normal.

Unii specialisti afirma ca lipsa modelului vizual al pronuntiei determina frecvente defecte de articulare care cuprind mai ales cele labiale si dentale. Copilul orb trebuie pus in situatia sa simta, sa pipaie, imaginile articulatorii ale unor sunete, pronuntate de prof.

Se poate semnala si o extrema opusa cand deficientii vizuali in dorinta de a realiza o exprimare cat mai concreta dau dovada de o dictiune cat mai exagerata si un debit verbal crescut betia de cuvinte.

In analiza abaterilor de la dezvoltarea normala a limbajului oral trebuie amintit gradul defectului vizual si momentul survenirii lui.

Alti factori ce pot fi enuntati sunt cei extraoptici defecte auditive, def. Orientarea spatiala Componenta motrica a orientarii sptiale Mersul: pe distante scurte, perimetrul incaperilor cu atingerea peretelui cu mana, atingerea din ce in ce mai rara, de la un obiect la altul, in sir indian.

Esența deficienței de vedere Vedere asupra comisiei de miere Diabetul zaharat este o tulburare metabolică cronică, care se bazează pe o deficiență în formarea propriei sale insuline și o creștere a nivelului de glucoză din sânge. Se manifestă printr-un sentiment de sete, o creștere a cantității de urină eliberată, creșterea apetitului, slăbiciune, amețeli, vindecarea lentă a rănilor etc. Boala este cronică, adesea cu un [ ]. Esența cărții o reprezintă identificarea și descrierea celor 11 capcane mentale descoperite de autori și în baza cărora mulți dintre noi își trăiesc viața fără să știe. Pe fiecare din ele se aplică o matriță formată din: identificare, descriere, exemple, ches­tionare cu grile de răspuns, o minimă evaluare a fiecărui.

Se urmareste tinuta in timpul mersului. Alergatul: pe loc, cu miscarea bratelor, cu insotitor, alergatul intre doua sfori paralel legate, alergatul in cerc tinind in mana un tarus. Statul intr-un picior.