Angiografie fluorescentă în oftalmologie. Angiografia fluorescenta a conjunctivei si episclerei


Definiție Fluorescența reprezintă proprietatea unor corpuri de a deveni o sursă de energie luminoasă la contactul cu o radiașie excitantă; această energie prezintă o calitate diferită și o angiografie fluorescentă în oftalmologie de undă mult superioară cele inițiale. În anul Novotny și Alvis au reușit să implementeze o nouă metodă de explorare a fundului e ochi, mulțumită progreselor electronice și ale fotografiei.

Astfel s-a arătat faptul că injectarea intrevenoasă a unei soluții concentrate de fluoresceină permite înregistrarea fotografică a arborelui vascular retino-coroidian, putându-se diagnostica anumite afecțiuni încă dintr-un stadiu incipient. Principiul metodei O lampă cu flash electronic emite o lumină albă, iar un filtru de emisie nu permite să treacă decât o lumină albastră, ce corespunde benzii de absorbție a fluoresceinei cu lungime de undă de mμ. Un diafragm preia două fascicule peroferice, iar un sistem optic le focalizează.

Lumina albastră este cea care excită fluorescența fundului de ochi, sistemul optic primește un amestec de lumină albastră, reflectată și o lumină galben-verde de fluorescență. Pentru eliminarea radiațiilor luminoase ce nu corespund spectrului de emisie al fluoresceinei mμeste plasat, înaintea peliculei luminoase un filtru de oprire; ajungând astfel numai imaginea de fluorescență la nivelul peliculei fotografice.

Flurosceina se leagă proteinele plasmatice, în special de albumine și mai puțin de globulină. Aceasta nu este aobsorbită de fibrină. Trecerea fluoresceinei în țesuturi este în funcție de permeabilitatea capilară.

Angiografia Fluoresceinică | PDF

Aceasta, la nivelul țesuturilor, se comportă ca o subtanță fotoluminiscentă, dacă este excitată de lumină cu o anumită lungime de undă.

Njectarea intravenosă de fluoresceină este urmată de o colorație galbenă a tegumentelor. Această injecție poate determina ușoară greață, vărsături sau lipotimii de scurtă durată.

Colorantul este eliminat prin urină, antrenând o flurescenșă timp de 24 de ore fig.

viziunea este ca un miracol

Avantajul important al metodei îl consideră diagnosticul unor afecțiuni oculare, în special a celor legate de patologia vasculară. Aparatura Astăzi sunt cunoscute mai multe tipuri de retinografe. Astfel, caseta cu încărcătură manuală a fost înlocuită printr-o casetăcu înaintare automată, ce permite preluarea de imagini, până la o imagine pe secundă. Generatorul de lumină trebuie să fie puternic și cu o încărcătură rapidă, pentru a permite un maxim de intensitate pentru fiecare descărcare.

Unele retinografe permit cronometrarea și fotografierea simultană a fundului de ochi. Dacă aparatul nu oferă aceste posibilitătți, înregistrările se pot afectua prin intermediul unui magnetofon, care înregistrează fiecare declanșare și se calculează timpul parcurs între momentul injectării colorantului și luarea fotografiei. Ca filtru de emisie se folesește Wraten nr 47 A, iar drept filtru de oprire Ilfort Emulsia fotografică trebuie să aibă o mare sensibilitate, deoarce lumina emisă de fluoresceină are o intensitate slabă; și este necesar obținerea unui contrast satisfăcător pentru interpretare.

Calitatea plăcii fotografice nu trebuie compromisă printr-un exces de granulație. Tehnica examinării Pacientul este așeat la retinofot, având capul sprijinit de bara frontală, iar brațul întins orizontal angiografie fluorescentă în oftalmologie suport. Un ac cu mandren este introdus în vena cubitală și lăsat pe loc pe toată durata examinării. Apoi ritmul prelevării imaginilor este rărit.

70 de ochi și vedere

Este importantă continuarea fotografierea până la al zecelea minut și urmărirea eventualelor anomalii la timpul retard. Angiografia fluoresceinică a fundului de ochi normal Colorantul, injectat în venă, trece în circulația generală înainte ca să apară vasele retiniene.

Măsurarea angiografie fluorescentă în oftalmologie între momentul injectării și prima fluorescență retiniană permite studiera vitezei circulatorie. Acest timp diferă între secunde.

Angiografie fluorescentă în oftalmologie, Suspiciunea de viermi

Pentru redarea unui timp cât mai scurt se utilizează un cateter din polietilen, plasat în vena cubitală și care merge până în subclaviculară. Însă aceasta tehnică mai complicată nu este justificată, deoarece nu aduce îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea imaginilor.

dezvoltarea viziunii și a percepției vizuale

Se constată o variaie a timpului antebraț-artera centrală a retinei, în angiografie fluorescentă în oftalmologie de vârsta subiectului; timpul de apariție fiind crescut la persoanele în vârstă. Un obstacol la nivelul uneia sau a ambelor carotide poate provoca un decalj între momentul apariției colorantului la cei doi ochi. La nivelul membranelor profunde ale ochiului, fluoresceina parcurge circuitul vascular, urmând o schemă bine definită.

Timpul coroidian Prima rețea impregnată este rețeaua coroidiană, antrenând o albire difuză sub forma unui nor la nivelul fundului de ochi, cu zone mai clare și zone mai întunecate și excluderea maculei.

Timpul coroidian pur este extrem de scurt, de oridinul unei secunde și trece ușor neobservat. Atunci când o arteră cilio-retiniană este prezentă, aceasta se impregnează în timpul coroidian și apare izolată printre arterele retiniene, care se injectează abia în timpul următor.

În acest prim timp, la nivelul papilei, luminajul este intens, mai ales în zona temporală, la nivelul excavației fiziologice, fapt care arată importanța vasculară a acestei zone.

terapie pentru îmbunătățirea vederii

Acest timp coroidian trece în general ușor neobservat. Timpul retinian anterior După o secundă, fluoresceina apare brusc la nivelul arterei centrale a retinei și inavdează imediat diferite ramuri, care iau aspectul unor cordoane albe.

Fluorescența tehnologii moderne de tratare a vederii crește în timpul fluorescenței erteriolare și se menține cu aspectul său de nor caracteristic. Sistemul venos, 6 neimpregnat, este pus în evidență datorită contrastului său pe fond alb. Este mărgită lateral prin două linii fine, negre, ce corespund sângelui nefluorescent.

Angiografia fluorescenta a conjunctivei si episclerei : Conjunctiva | Oftalmologie

Aceste imagini pot fi interpretate astfel: curentul sanguin este mai rapid ăn axul vasului decât la nivelul pereților. Această diferență de viteză circulatorie antrenează o deformare a embolului fluorescentcare de la o secșiune dreptunghiulară, în momentul injectării, ia o formă convexă înainte și concavă în urmă, în momentul sosirii la nivelul ochiului.

Timpul arterio-retinian sau capilar După ce traversează rețeaua capilară, sângele fluorescent este preluat de sistemul de vene, care s eumple progresiv prin benzi laminare paralele. La sfâsșitul timpului arterio-venos rețeaua capilară este mai bine vizilbilă. Timpul retinian venos La a a secundă, venele sunt în întregime pline cu sânge fluorescent și apar mai albe decât arterele, a căror angiografie fluorescentă în oftalmologie încpe să se atenueze.

Colorantul se diluează progresiv în curentul sanguine și spre cea de a a secundă venele și arterele retiniene prezintă o tentă uniform.

Exame de Angiofluoresceinografia atlas oftalmologie

Această etapă se termină printr-un timp de terenție tisulară sau timp scleral, în decursul căruia învelișul ocular devine fluorescent. Acest timp angiografie fluorescentă în oftalmologie tardive corespunde trecerii colorantului în umoarea apoasă și corpul vitros.

Durata circulației arteriolare capilare și venoase variază de la 2 secunde apariția colorantului în arteriole la 7,4 secunde apariția colorantului în venă ; depinzând de lungimea vaselor. Durata circulației în teritoriul peripapilar este mai scurtă decât durata din teritoriul orei serrata.

Contraindicații Contraindicațiile medicale sunt excepționale și se reduc la insuficiență renală gravă și stări alergice. Contraindicațiile tehnice sunt numeroase și în general sunt determinate de toate afecțiunile care produc o tulburare în transparența mediilor oculare, ce etapele deficienței vizuale determina fluorescență parazitară.

Angiografia fluoresceinică în patologia fundului de ochi Oferă informații utile asupra tulburărilor de permeabilitate la nivelul membranelor angiografie fluorescentă în oftalmologie ale ochiului și poate decela leziuni ce nu pot fi individualizate oftalmoscopic sau biomicroscopic.

Confruntarea rezultatelor obținute prin angiografie cu alte metode de explorare este adesea instructivă. Timpul arteriolar nu survine decât în a a secundă și trebuie să treacă mai mult de 40 de scunde până ce venele se colorează complet. Timpul arteriolar apare în a a secundă. În stadiul tardiv, fluoresceina difuzează prin peretele arterial datorită tulburărilor de permeabilitate vasculară.

Condrea Sergiu Ilie

Timpul braț-retină este alungit în mod simetric la ambii ochi. Timpul circulației retiniene este crescut. Pe plan morfologic, angiografia fluoresceinică precizează exact lumenul vaselor, realizează fenomeul de încrucișare, aspectul morfologic al capilarelor retiniene și rolul lor în determinarea hemoragiilor și a exudatelor.

Rețeaua capilară este în special vizilbilă datorită dilatării ei. În stadii incipiente se pun în evidență leziuni încă nevizibile oftalmoscopic și în special microanevrisme și hemoragii punctiforme. Tumorile metastatice sunt în general puțin vascuarizate și nu prezint o fluorescență importantă.

Melanomul malign prezintă o colorație precoce a masei tumorale, fluorescența sa crescând în timp și persistând mai mult timp. Prin cele anunț de viziune se poate observa faptul că angiografiea fluoresceinică permite un studiu dinamic al circulației corio-retiniene, ceea ce ajută la stabilirea diagnosticului și a întinderii leziunilor.

Pune în evidență anomaliile de permeabilitate vasculară, ce nu se pot evidenția prin intermediul altor tehnici. Aduce un aport însemnat în aprecierea sediului și a întinderii leziunilor corio-retiniene, completând celelalte metode de explorare. Angiografia fluoresceinică a segmetului anterior După rezultatele obținute în angiografia fluoresceinică angiografie fluorescentă în oftalmologie polului posterior, studiul angiografic al segmentului anterior a devenit un obiect de cercetare începând cu anul În funcție de dimensiunile pupilare, de gradul de pigmentare a irisului și de tulburările de permeabilitate capilară apar dificultăți și în studiul angiografic al segmentului anterior.

Angiografia normală Circulația conjunctivală se individualizează între a a și a a secundă după injecție.

viziunea 6 astigmatism

Nnu se pot face distincții între artere și vene decât prin faptul că primele se impregnează mai rapid, sunt mai bogate și mai sinuoase.